InterCapital: Retrogradările ratingului de credit pentru România subliniază îngrijorările legate de stabilitatea fiscală
Divo Pulitika, manager de fonduri la InterCapital Asset Management, a subliniat într-o analiză recentă că retrogradările perspectivei ratingului de credit al României de la Stabil la Negativ de către Fitch pe 24 decembrie 2024 și S&P pe 24 ianuarie 2025 reflectă îngrijorările tot mai mari cu privire la stabilitatea fiscală și economică a țării.
InterCapital Asset Management este cel mai mare fond de investiții independent din Croația, activ pe bursa din București timp de 15 ani. Fondul a lansat un ETF legat de BET în primăvara anului trecut.
Contextul retrogradărilor
S&P a explicat că retrogradarea a fost determinată de riscurile crescute asupra finanțelor publice ale României în următorii câțiva ani, după ce țara a înregistrat deficite medii de 7,6% din PIB începând din 2020, ceea ce a condus la o creștere de 15 puncte procentuale a raportului datorie/PIB, ajungând la 52,4% la sfârșitul anului 2024.
„Deși aceste retrogradări nu echivalează încă cu o reducere a ratingului efectiv, ele servesc ca un avertisment clar și un precursor pentru retrogradări potențiale în teritoriul sub-investițional (junk), dacă tendințele fiscale și macroeconomice nu se aliniază cu așteptările,” a declarat Pulitika.
El a adăugat că implicațiile unui astfel de rating se vor extinde asupra piețelor de obligațiuni și acțiuni din România, precum și asupra finanțelor guvernamentale și sentimentului general al investitorilor.
Impactul asupra piețelor financiare
„Piața obligațiunilor va suporta probabil cea mai mare parte a retrogradărilor potențiale, deoarece reflectă atât ajustări fundamentale, cât și tehnice. Investitorii instituționali, cum ar fi fondurile de pensii și companiile de asigurări, care sunt adesea restricționați de la deținerea obligațiunilor cu rating junk, ar fi obligați să vândă obligațiile românești dacă două sau mai multe agenții reduc ratingul la sub-investițional,” a explicat managerul fondului.
În prezent, obligațiile românești denominate în euro pe 10 ani se tranzacționează cu un randament de 5,96%, reprezentând un spread de 351 puncte procentuale (bps) față de Bund-urile germane, ceea ce este echivalent cu 3,51% în plus față de Germania. Acest spread, deja crescut comparativ cu colegii din regiune, cum ar fi Ungaria (184 bps; 1,84%) sau Grecia (89 bps; 0,89%), indică faptul că piețele au început să prețuiască riscuri mai mari.
Istoric, spread-urile pentru obligațiile românești au atins un vârf de aproape 600 bps în 2022, în timpul crizei energetice și a războiului din Ucraina. Dacă spread-ul ar reveni la astfel de niveluri, randamentele ar putea ajunge la 8,4%, ceea ce ar conduce la o scădere estimată de 16% a prețurilor obligațiunilor, a argumentat Pulitika. Scăderea ar putea crește până la 26% în cazul în care bariera de randament de 10% ar fi depășită.
Perspectivele viitoare
Ca urmare a unor retrogradări suplimentare a creditului, costurile de împrumut ale României ar putea crește. Prima testare majoră va avea loc pe 21 februarie 2025, când Fitch va actualiza ratingul României.
Piața de capital, deși afectată mai puțin direct, ar resimți în continuare aceste retrogradări.