Olandezii, ironii pe seama Tezaurului
Ancheta Corpului de control al premierului a stârnit reacții în presa din Olanda, care a relatat în detaliu despre situația tezaurului românesc.
Statul român nu are o evaluare corectă a patrimoniului, iar raportul arată că brățările dacice nu au fost evaluate de mai bine de 12 ani, iar coiful de peste 14 ani. Muzeul Național de Istorie din București și Ministerul Culturii din România nu au respectat obligațiile legale de evaluare a acestor bunuri.
Ancheta din Olanda
Informațiile referitoare la ancheta efectuată de Corpul de control al premierului României au fost difuzate pe 7 februarie 2025 de televiziunea publică NOS din Olanda. Olandezii afirmă că procedurile de împrumut pentru aceste piese au fost neglijente, iar obiectele de mare valoare nu au fost evaluate la timp.
„Asta afirmă organul de supraveghere al premierului român pe baza cercetărilor proprii. Rezultatele cercetării vor fi predate Parchetului Român”, au menționat jurnaliștii olandezi.
Probleme legislative
Concluziile anchetei au relevat, pe de o parte, neajunsuri în legislația privind patrimoniul cultural, iar pe de altă parte, abateri în respectarea cadrului legal pentru exportul bunurilor culturale mobile clasificate.
Despăgubiri posibile
România ar putea obține despăgubiri de 5,8 milioane de euro de la statul olandez dacă piesele din tezaurul dacic furate din Muzeul Drents nu vor fi recuperate. Întreaga colecție de 673 de obiecte este asigurată pentru peste 30 de milioane de euro, ceea ce înseamnă o despăgubire de 30% din valoarea totală asigurată.
În acest context, statul român este perceput ca un soi de „complice” la acest furt, considerat un atac asupra identității și legitimității naționale.
Importanța culturală a tezaurului
Coiful de la Coțofenești, o capodoperă a artei aurului, a aparținut cel mai probabil unui rege get-dac și datează din prima jumătate a secolului al IV-lea î.Hr. Imaginea sa este prezentă în toate manualele de istorie. De-a lungul decadelor, a fost expus în mari expoziții internaționale: Paris, Oxford, Stockholm, Frankfurt, Rotterdam, Florența și Lisabona.
Brățările dacice de aur descoperite la Sarmizegetusa Regia erau considerate tezaure rezervate elitei dacilor și zeilor acestora. Aurul era considerat sacru, destinat zeilor și spiritelor, conform afirmațiilor dr. Barbara Deppert Lippitz, care a confirmat pentru prima dată autenticitatea lor.
„Brățările sunt cea mai spectaculoasă categorie de obiecte care ne-au parvenit din sfera civilizației dace”, spunea Enest Oberländer, directorul MNIR (Muzeul Național de Istorie).
Concluzie
Situația actuală a tezaurului românesc scoate în evidență nu doar neajunsurile administrative, ci și importanța menținerii integrității patrimoniului cultural național. Este esențial ca autoritățile să îmbunătățească gestionarea acestor bunuri pentru a preveni astfel de incidente în viitor.