Opt vești deloc bune de la BNR
Banca Națională a României (BNR) a publicat datele referitoare la contul curent al balanței de plăți pentru anul 2024, iar veștile nu sunt deloc bune. România se confruntă cu o situație economică mai dificilă decât în trecut. Deși aceste statistici pot părea abstracte, ele reflectă realități care ne afectează pe toți. Iată cum se traduce această situație și de ce ar trebui să fim atenți.
Creșterea deficitului contului curent
Veniturile primare includ plățile externe pe care România le face pentru profituri și dobânzi datorate investitorilor străini. În 2024, deficitul acestei balanțe a crescut cu 1,3 miliarde de euro, ceea ce înseamnă că România a cheltuit mai mult pentru a plăti datoriile externe, lăsând mai puțini bani pentru dezvoltarea internă. Cu cât România este mai dependentă de capitalul extern, cu atât mai multe resurse sunt dirijate către plăți externe și nu către investiții interne.
Scăderea investițiilor directe
Investițiile directe ale nerezidenților în România au scăzut de la aproape 6,75 miliarde de euro în 2023 la 5,73 miliarde de euro în 2024. Aceasta înseamnă că investitorii străini sunt mai reticenți să pună bani în România, ceea ce poate conduce la o lipsă de locuri de muncă, o dezvoltare mai lentă a infrastructurii și o reducere a oportunităților economice pe termen lung.
Creșterea datoriei externe
Datoria externă a României a crescut semnificativ în 2024, ajungând la 203,6 miliarde de euro, o sumă mai mare cu 20,33 miliarde de euro față de 2023. Aceasta înseamnă că România împrumută tot mai mulți bani de la instituții financiare internaționale și investitori străini pentru a-și finanța deficitul. Deși împrumuturile externe pot fi utile pentru susținerea economiei pe termen scurt, acestea generează costuri suplimentare și riscuri pe termen lung, mai ales în condiții economice instabile.
Creșterea datoriei pe termen scurt
În 2024, datoria externă pe termen scurt a crescut cu 6,3%. Acest lucru poate deveni o problemă, deoarece obligațiile pe termen scurt trebuie plătite mai rapid. Dacă România nu poate strânge suficienți bani pentru a le plăti, acest lucru poate duce la instabilitate financiară și poate afecta negativ economia internă.
Rezerva valutară și datoria externă pe termen scurt
Chiar dacă rezerva valutară a BNR poate acoperi datoria externă pe termen scurt, aceasta nu este suficient de mare pentru a face față unor posibile șocuri economice externe. În cazul în care situația economică globală se deteriorează, România s-ar putea confrunta cu dificultăți în a-și onora datoriile pe termen scurt, ceea ce ar putea pune presiune asupra stabilității economice și financiare.
Cum ne afectează?
Toate aceste date arată că România se află într-o situație economică mai vulnerabilă decât în trecut. Creșterea datoriei externe și scăderea investițiilor străine pot părea îngrijorătoare pe termen lung. Cel mai important efect pentru cetățeni va fi probabil creșterea costurilor vieții. Dacă importurile sunt mai mari decât exporturile și datoria externă crește, acest lucru poate duce la o inflație mai mare, la creșterea prețurilor produselor și serviciilor și la o presiune suplimentară asupra bugetului familiilor.
În concluzie, deși există încă oportunități economice în România, este clar că, în absența unor măsuri adecvate, situația economică poate deveni mai complicată.