„Scutul democrației” - scutul de paie al Europei
După anularea alegerilor din România, Parlamentul European, sub conducerea Ursulei von der Leyen, a decis înființarea unui comitet denumit „Scutul democrației europene” (EUDS). Această inițiativă nu este doar o simplă grupare de lucru sau o mișcare europeană; este, mai degrabă, un scut destinat să protejeze democrația.
Este curios cum, în fața unor acuzații de interferențe externe, Comisia Europeană își asumă rolul de judecător și executor, avizând anularea alegerilor. Cine este autoritatea care verifică aceste afirmații? Răspunsul este simplu: nimeni. Scutul de apărare devine astfel un instrument prin care se pot anula alegerile până în momentul în care un „prieten al democrației” câștigă. Această democrație este, însă, una distorsionată, dirijată de Bruxelles.
România, cunoscută pentru experiența sa în manipularea procesului electoral, nu putea lipsi din acest scenariu. Cine se află în spatele acestui scut? Comisia Europeană, temătoare că își pierde influența, și Franța, cu un Macron îngrijorat de provocările externe. În plus, scutul se bazează pe politicieni și funcționari europeni, care, fără îndoială, nu vor permite ca nimeni să le afecteze interesele.
Selecția operatorilor scutului
Cum au fost selectați cei care vor proteja democrația? Procesul este bazat pe obediență și pe dorința de a-și sacrifica credibilitatea pentru a susține agenda bruxelleză. Un nume notabil în acest context este Vasile Dîncu, un sociolog și expert în media, care a avut un rol semnificativ în consolidarea influenței grupului său din Cluj în structurile statului român.
Dîncu este folosit ca un instrument de către liderii PSD pentru a-și menține controlul asupra instituțiilor, inclusiv SRI. Se pare că el joacă un rol crucial în facilitarea accesului oamenilor de influență din grupul său în poziții cheie din București.
Cine coordonează Scutul?
La conducerea Scutului de apărare a democrației se află Nathalie Loiseau, o politiciană centristă din Franța, responsabilă cu coordonarea eforturilor de apărare împotriva influențelor externe. Alături de Dîncu, Cristian Terheș, un alt nume cunoscut, va avea un rol activ în promovarea mesajelor partidelor prin care a trecut.
Instrumentele de apărare
Întrebarea este: cu ce arme va lupta acest scut? Se pare că acestea constau în declarații publice și acțiuni simbolice, fără o adevărată putere de intervenție.
În concluzie, „Scutul democrației” poate părea un concept grandios, dar în realitate, se dovedește a fi un mecanism prin care se perpetuează controlul asupra democrației europene, îmbrăcându-se în haina protecției, dar având la bază interese politice și economice de moment.