Geopolitica dezinformării și securitatea cibernetică în Europa
Keyboard warfare. Photo by Global Voices, CC BY 3.0.
Acest articol explorează legătura dintre dezinformare și securitatea cibernetică care ar putea duce la efecte diferite asupra societății, în raport cu evenimentele curente din Rusia și Ucraina.
Când Rusia a invadat Ucraina pe 24 februarie 2022, națiunile din Europa s-au mobilizat pentru a răspunde la criză, ridicând întrebări nu doar despre consecințele pentru țările afectate, ci și despre implicațiile legate de dezinformare și drepturi digitale.
Pe măsură ce tehnologia a progresat rapid, un număr de experți în securitate au concluzionat că anumite avansuri ar putea conduce la războaie hibride în care armele cibernetice și dezinformarea devin un tip de armă în războiul psihologic la nivel global. Pandemia actuală a fost, de asemenea, însoțită de o așa-zisă “infodemie”. Este crucial să înțelegem practicile de informare care influențează viețile noastre de zi cu zi, ca parte esențială a menținerii securității și stabilității mondiale.
Ce este dezinformarea?
Dezinformarea, cunoscută și sub numele de propagandă neagră, este diseminarea de informații înșelătoare care pot submina încrederea democratică și reprezintă o amenințare notabilă pentru multe aspecte, inclusiv securitatea. O abordare strategică care înțelege critic contextul politic și diversele motive ascunse este necesară pentru a aborda dezinformarea.
Experții afirmă că atacurile cibernetice sunt o parte centrală a războiului modern și se răspândesc rapid în economia globală prin lanțuri de aprovizionare. Cu puțin înainte de invazia militară, un grup de hackeri ruși a efectuat o serie de atacuri cibernetice țintind site-uri web ale guvernului, băncilor, apărării și aviației ucrainene, afectând sisteme din Letonia și Lituania.
În același timp, hackerii conduși de grupul Anonymous au declarat război cibernetic Rusiei. Ulterior, RT.com a fost declarat a fi sub un DDoS (Distributed Denial of Service), în care ținta este inundată cu trafic, dezactivând astfel fluxul normal de lucru. Site-urile Kremlinului și Dumei de Stat au fost dezactivate periodic, aparent din cauza atacurilor DDoS.
În contextul crizei Rusia-Ucraina, BCE a solicitat băncilor europene din zona euro să își crească apărarea cibernetică, declarând că problema ar trebui să fie o prioritate principală în mijlocul tensiunilor geopolitice intensificate, conform Reuters. Wall Street Journal a raportat că atacurile cibernetice rusești asupra Ucrainei ar putea să se răspândească în alte țări.
Hartă a Ucrainei cu soldați din plastic. Foto de Global Voices, CC BY 3.0.
Într-un efort de a asista țările aflate sub atac cibernetic, UE a activat un [Cyber Rapid Response Team](https://pesco.europa.eu/project/cyber-rapid-response-teams-and-mutual-assistance-in-cyber-security/#:~:text=Cyber%20Rapid%20Response%20Teams%20(CRRTs,operations%20as%20well%20as%20partners.) format din 8–12 oficiali naționali de securitate cibernetică din 6 țări europene — Croația, Estonia, Lituania, Olanda, Polonia și România.
Pe 26 februarie, Mykhailo Fedorov, viceprim-ministrul Ucrainei pentru transformare digitală, a anunțat pe Twitter despre măsurile luate pentru a contracara atacurile cibernetice.